Am citit un zvon cum ca UE ne va “obliga” sa ne ingropam
si noi ca ei. Si ca restul lumii. Ce frumos ar fi. Desi articolul si
comentariile erau pe un ton foarte indignat.
Care ar fi diferentele:
Inmormantare UE:
1. A murit Hans.
2. Constatam asta.
3. Aducem si un medic / scoatem certificat prin care
constatam asta si pe hartie
4. Sunam firma servicii funerare. comandam una bucata
sicriu
5. Il ducem pe Hans la capela.
6. Anuntam pe cei apropiati ca a decedat Hans. Le zicem
adresa capelei.
7. Ne adunam la capela, schimbam o vorba despre Hans.
8. In cursul aceleiasi zi, pompele funebre vin, il
ridica pe Hans si il ingroapa / incinereaza / impaiaza / criogenizeaza /
ce-o fi, in functie de preferinte.
9. Odata ingropat, Hans acolo ramane. Daca doresc,
vizitatorii sunt bineveniti cu o floricica sau fara
Inmormantare romaneasca.
1. A crapat nea Gica
2. Constatam asta. Inainte de a suna medic sau de a
scoate certificat sunam pe toti care il stiu sau nu pe Gica si anuntam
asta
3. Revenim cu certificatul si ne facem loc prin marea de
oameni care au venit sa il vada pe Gica mort si sa bea gratis o
tuiculita. Intre timp Gica e tinut pe masa trei zile. Asa mort, da.
4. Aducem 3 femei sa il spele si 2 barbati sa il
barbiereasca – ritual antecrestin, apropo –
5. Sunam popa. Ne rugam de popa sa vina de parca ar fi
ceva nemaintalnit si nemaipomenit de nou in cariera lui si ne imprumutam
de bani, ca daca nu e multumit ni-l lasa pe nea Gica pe masa si se cara.
De parca nu tot din banii nostri ar fi platit, pastele ma-sii azi si
maine de curva cu patrafir.
6. Pe langa oamenii care se foiesc prin casa, ne vor mai
intampina pe drum inca pe atatia, ca sa nu mai vorbim de cei care vor
veni direct la cimitir.
7. Pregatim echipamentul lui nea Gica, compus
majoritatea din elemente tot antecrestine. Bani pe ochi, colac in mana,
prescura pe piept – sau invers? – costumul sau cel mai bun care i-a
ramas cam mic / mare si niste pantofi cu talpa de carton ca e pielea
scumpa si si-asa e mort.
8. Convoiul: Unul cu un brad / pom / schela cu fructe
agatate in el (tot pagan e si asta). Unul cu o cruce. Toti cu lumanari.
Altii cu steaguri si prosoape.Inca minim 2 cu sfesnice. Nu uita coliva.
Inca minim doi cu coroane. Inca vreo doi care sa duca “darurile” –
obiecte de uz personal, bucati de material textil, batiste, mobila, o
gaina vie uneori, care se trece peste groapa, etc
9. Fanfara. Tigani mai mult sau mai putin treji, care sa
chiorlaie din instrumentele lor cantece de mare factura spirituala, cum
ar fi “Pe langa Plopii fara Sot”, “Drumurile noastre Toate”, “Un vapor
Plutea odata”, “Mars funebru de Shopen” (n-aveti idee cum suna asta la
TROMBON)
10. Bocitoare. intre 3 si 5 babe bete si senile care sa
il calareasca pe nea Gica si sa zbiere de parca li se scot ovarele pe
cur. De multe ori nu au absolut nici o treaba cu raposatul si il vor
boci pe un nume generic, d.ex. “Vasile”
11. Ii cinstim bine pe toti, de la popa la tigani, ca
doar n-au venit sa il ingroape pe unul, au venit sa crape in ei si sa
bea. Firesc. Pornim cortegiul.
12. La fiecare rascruce – intersectie – vom opri
tambalaul (tigani, bocitoare, alamuri, zbierete, cersetori, bomboane,
claxoane) si preotul va citi o extenie. Intre extenii, cine stie canta
din toti plamanii “Sfinte Dumnezeule” in varianta funebra. Pentru ca
exista si varianta vesela. Care nu se canta. Totusi, avand in vedere
lipsa de voce a celor din cortegiu si betia generala, puteti sa cantati
si Macarena ca nu se simte.
13. Ajungem la biserica. Ne dam foc cu lumanari, umplem
tot de ceara, urlam TARE sa stie LUMEA ca noi SUFERIM pentru ca A MURIT
GICA, BAAAAAAAA!!! In timpul slujbei, cream confuzie si razboi, aruncand
cu bani si bomboane catre liota de cersetori. Punem si “vamile” pe jos,
obicei – cum altfel? – antecrestin si ala. Potrivim vata in nas lui
Gica, nu de alta dar de atata jale si lumanari si tamaie a inceput saa
se cam lichefieze.
14. La cimitir. Se sapa groapa, se urla, se trece gaina,
se desface pomul, se impart prosoape, restul de daruri (teoretic
oamenilor saraci, practic tot intre neamuri, pe principiul nimic nu se
pierde, doar se imprumuta), se bea, se stropeste cu vin mormantul,
continua slujba.
15. Dupa cimitir. Se merge la casa lui Gica unde se bea,
se bea, se bea, se mananca cel putin 3 feluri de mancare, se ia si la
pachet ca doar e pomana, se vorbeste despre politica, vreme, rapita,
Geoana, alegeri, inflatie, chirii, varice, butoaie, vinul de anul asta,
hemoroizi, nunti, botezuri, Mutu, Steaua, femeia vecinului, orice numai
Gica nu.
16. Dupa ce l-ai ingropat, reiei paranghelia la 3, 9, 40
de zile, 1 an, 2, 3, etc totul culminand cu 7 ani cand il dezgropi pe
Gica sau ma rog ce a ramas din el, il stropesti cu vin si-l bagi la loc.
Pe langa asta mai ai si vreo 400 de sarbatori de pomenire a mortilor.