Iepuraşul, plin de sînge, se târa suparat, prin pădure. La un moment dat apare o bufniţă:
– Ce ţi s-a întâmplat, iepuraşule?
– Eh, i-a venit ciclul ursoaicei şi… nu mai erau tampoane!
Bufniţa, râzând înfundat îşi ia zborul, lăsîndu-l cu amărăciunea lui.
A doua zi, se repetă istoria spre amuzamentul bufniţei.
A treia zi, însă, iepuraşul, vesel nevoie mare şi cu blăniţa albă ca zăpada, ţopăind fericit prin pădure, dă de bufniţă, ascunsă dupa o tufă, plină de sânge şi nervoasă la culme, murmurând cu năduf:
– Care naiba i-a zis ursoaicei că-s mai bune alea cu aripioare?