În perioada Evului Mediu un nobil este condamnat la moarte prin decapitare. Se întâmpla uneori ca “ucigătorul”(călăul) să nu nimerească din prima gâtul…şi până nimerea, victima murea în chinuri. Prin urmare, nobilul nostru se hotăraşte să-şi scurteze suferinţa şi dă o pungă cu bani călăului pentru ca acesta să aibă o lovitură precisă. Vine şi ziua execuţiei, se aud tobele, toata lumea era cu sufletul la gură…nobilul cu mainile legate se asează în genunchi şi işi aşteaptă pedeapsa. La încetarea tobelor călăul ridică securea şi se opreşte direct în buturuga pe care nobilul işi sprijinise capul. Nobilul nedumerit, se uită la călău şi zice:
– Bine măi omule, nu ţi-am dat eu o pungă de galbeni pentru a nimeri din prima unde trebuie?
Iar calaul ii răspunde:
– Scuturaţi vă rog puţin din umeri….