Ajunge Aramastrog pe luna parcheaza racheta face prima la stanga si infige steagul multumit nevoie mare se intoarce cu fata la camera:
– Fratilor, sunt primul om care am pasit pe Luna�
– Buna seara !!!!!
– Ups ! Asta cine e ?
– Garcea, actele la control.
– Acte, ce acte ?
– Actele ca nu ma pacalesti tu pe mine. Te-am prins.
– Cu ce domnule ?
– Pai ce crezi ca eu sunt prost, ti-am vazut eu masina aia care ai parcat-o dupa colt.
– Aia e racheta spatiala.
– A da ! Adica tu ma iei chiar prost sau ce…
– Nu domnule aceea e o racheta care zboara…
– Zboara…aaa…, vezi sa nu-ti dau eu una de zbori mai departe. Scoate banu hai mai repede ca nu am timp de tine.
– Ce ban domne ?
– Banu. Amenda.
– Domne tu esti nebun ?
– Nu. De ce par ?
– Pariavion. Auzi, dar tu domnule politist cum ai ajuns pe Luna.
– Am facut autostopul.
– Cum domne pe vremea asta ?
– Pai ce are ?
– E noapte.
– Hai scoate banu. Amenda.
– Domne suntem pe Luna…
– … hei crezi ca ma prostesti si nevasta-mea imi zice la fel “sunt la luna draga sunt la luna”
– Domne eu sunt marele Aramastrog
– Da stiu ala care canta “uat a uandarful…”ceva acolo…
– Eu nu cant, eu zbor.
– A mai si zbori ?
– Da.
– Permis ai ?
– De ce ?
– De zbor.
– Domnule eu am o reputatie sti…
– Permis ai ?
– Pentru ce ?
– Pentru perputatie, percutatie … sau cum ii zice…
Enervat din calea afara Aramastrog striga:
– Domne sa-l scoata cineva pe dobitocul asta afara.
– Nu putem.
– De ce ?
– Pai el a scris scenariul.