Proprietareasa singurului conac din sat il invita pe vicar la un ceai. Femeia a adus cestile, a turnat ceaiul si a inceput sa discute despre pregatirile pe care trebuia sa le faca pentru petrecerea anuala tinuta in gradina conacului.
Vicarul un barbat simplu si dintr-o bucata, incerca sa fie politicos, desi simtea ca se infierbanta de fiecare data cand femeia refuza orice sugestie noua. In cele din urma, aranjamentele pentru petrecere au ramas aceleasi ca de fiecare data si aristocrata, ridicand ceainicul, intreaba:
– Parinte, mai doriti ceai?
– Nu.
– Nu ce, parinte? – intreba femeia socata de lipsa de maniere a vicarului. Dorind neaparat sa auda un multumesc, a repetat:
– Nu ce? La care vicarul raspunde clar:
– Nu mai vreau blestematul ala de ceai!