Pe vremea cand pe plaiurule mioritice, domnea un binecunoscut cizmar.
Pe vremea cand o multime de pupincuristi roiau in jurul sau.
Pe vremea cand un iar bine cunoscut poet il numea ,,soarele,, din … sa
organizat una din vizitele, de altfel obisnuite…intr-o zona ce venea la rand in
intentiile dictatorului.
Alti pupincuristi, locali, au adunat tot felul de obiecte, plante de cultura, puieti de pomi, spice din
anul trecut pastrate, piese de pe la intreprinderile din judet, expuse pe un mare stand de
prezentare….dar mai ales niste oameni si copii pionieri,pe care ,,seful,, sa-i vada si de la care sa
primeasca promisiuni de depasiri de plan si flori, dar nu inainte ca acestia sa fi fost bine verificati
medical…pentru a nu pune in pericol sanatatea sefului. A fost adus si un om care era de jos, de la
baza…acesta avea 8 copii. Pe acea vreme femeile nu aveau voie la anticonceptionale, sau chiuretaj,
fiind pedepsite drastic, de altfel mute, zeci de mii murind in acea vreme…Acest om a primit ,,misiunea,,
sa spuna ca are nu 8, ci zece copii, uzanta des folosita la raportarile catre sef… si consemnul, de
a aproba tot ce cere seful… In ziua vizitei, acest om a fost intreba de sef, care a fost de altfel
informat cine este acel om.
– Ei tovarase, cati copii ai acasa?
– 10 tovarase secretar.
– Bine. Foarte bine, mai fa unul si pentru mine.
-Da…da…putin incurcat bietul om. Dar cum facem,
vin eu la doamna sau vine ea la mine?